Home Page > A Poet Behind Bars (Romanian)

Un poet după gratii

de Dareen Tatour

 

Traducere de Simona-Grazia Dima, după versiunea engleză a lui Tariq al Haydar

On behalf of PEN Romania/din partea PEN România

În închisoare am întâlnit atâţia oameni
încât le-am pierdut şirul.
Asasini şi ucigaşi,
mincinoşi şi hoţi,
cinstiţii şi neîncrezătorii,
cei pierduţi şi cei derutaţi,
nenorociţii, flămânzii.
Apoi, bolnavii ţării mele,
cei născuţi din durere,
au refuzat să-ncuviinţeze nedreptatea,
până au devenit copii cu inocenţa siluită.
Presiunea lumii i-a năucit.
Au sporit în vârstă.
Ba nu, tristeţea lor e cea care s-a maturizat,
prinzând putere odată cu represiunea,
precum trandafirii în solul sărat.
Au îmbrăţişat fără teamă iubirea
şi au fost condamnaţi fiindcă au declarat:
Iubim la nesfârşit ţara cu ai săi,
uitându-le faptele…
Astfel, însăşi iubirea lor i-a eliberat.
Vedeţi, închisoarea este făcută pentru cei îndrăgostiţi.
Mi-am întrebat sufletul
în clipe de îndoială şi neatenţie:
Şi ce-i cu delictul tău?
Îmi scapă înţelesul lui acum.
Am vorbit despre asta,
mi-am dat pe faţă gândurile,
am scris despre nedreptatea de fiecare zi,
mi-am pus dorinţele în cerneală,
un poem am plăsmuit…
Acuzaţia mi-a epuizat trupul,
de la picioare până-n creştet,
deoarece sunt un poet în închisoare,
un poet pe tărâmul artei.
Sunt acuzat pentru cuvinte,
instrument mi-e stiloul.
Cerneala – sângele inimii – depune mărturie
şi citeşte capetele de acuzare.
Ascultaţi, destin al meu, viaţă a mea,
ce spune judecătorul:
un poem este pus sub acuzare,
poemul mi se transformă-n delict.
În ţara libertăţii
soarta artistului e închisoarea.

 

Scrisă la 2 noiembrie 2015,
în închisoarea Jelemeh,
în ziua când mi s-a comunicat în scris acuzaţia.